It looks like you're offline.
Open Library logo

Search Books

Relevance
1 - 2 of 2 results
  • Cover of: DACIA SI CELE DOUA MOESII IN GEOGRAFIA LUI CLAUDIUS PTOLEMAEUS

    - nu se explică: 1- de ce scribul a simţit nevoia să adauge sufixul -εντα; 2- de ce s-au eliminat primele două silabe; 3- de ce < ΓΥ > Ψο- a devenit Σιτιο-, ceea ce paleografic nu este simplu, atunci când scopul unui copist corector este să ajungă la un text logic, iar atât Aιγυψ- cât şi γυψ= vultur aveau, cel puţin aparent, sens.
    Aşa cum observa încă Hugo Berger , nu se poate şti câte guri avea Istrul în viziunea lui Eratostene, deorece adnotatorii antici, se rezumă doar să comenteze versurile din Argonauticele lui Apollonios (IV, 310-314); ştim însă că a socotit ostrovul a fi la fel de mare ca insula Rhodos, fără a putea spune la ce distanţă de mare o aşeza pe harta sa. Afirmaţia că braţele care înconjoară Peuce ar fi Calon şi Narex poate să se datoreze fanteziei lui Apollodoros, nu lui Eratostene. O altă scolie afirmă suplimentar că fluviul ar avea trei guri - ceea ce nu surprinde, deoarece încă de pe atunci se făcea distincţia între gurile principale şi cele secundare.
    Este sigur că pentru Ptolemeu Sarmizegethusa Basileion era Ulpia Traiana , iar nu Grădiştea Muncelului. Faptul că păstrează epitetul "basileion" pe care îl foloseşte constant pentru capitalelor statelor din afara imperiului arată că poziţia localităţii fusese fixată pe hartă după o sursă ce data dinainte de 106, foarte probabil de către Marinus, în timp ce confuzia între cele două capitale nu se putea petrece decât după ce Ulpia Traiana primeşte epitetul Sarmizegetusa, la începutul domniei împăratului Hadrian , după 117. Este o confuzie pe care a făcut-o şi Cassius Dio; de aceea nu are epitetul colonia. Foarte probabil, în schiţa lui Marinus figurau în această parte a Daciei Argidava, Sarmizegethusa Basileion, Singidava, Ziridava şi posibil, dar nu neapărat necesar, salinele de la Ocna Mureş . Păstrând în linii generale coordonatele acestor puncte de referinţă, geograful alexandin a aşezat localităţile introduse de el în modul în care spaţiul liber îi permitea să o facă, asigurând distanţele pe direcţiile principale, astfel încât să se apropie la maximum de datele sale. De exemplu, distanţa
    Primul calcul se verifică pentru distanţa Câmpuri-Surduc /Alba Iulia măsurată pe traseul căii ferate actuale, care este de 97 de km; distanţa până la Germisara este mai verosimilă decât cea din Tabula Peutingeriana - 17 mile, prin Blandiana, aproximativ 25 km - în timp ce traseul actual are 43 km .
    Dacă a existat un drum între localităţile de pe râurile Rhabon şi Aluta pe care ni le-a transmis Ptolemeu, acesta nu putea fi decât între Phrateria şi Pinum sau între Amutrium şi Pirum. Prima ipoteză ne dă un arc de 0º,71325 care corespunde cu 76 - 79 km ceea ce, păstrând identificările abia făcute, pare exagerat de mult - cu aproximativ 50% mai mare decât linia dreaptă de pe hartă. Pentru cea de a doua avem
    Straturile „primare” pot proveni la fel de bine de la Marinus, un autor cu predilecție pentru scrieri uitate care își corectează lucrarea fără a îndepărta toate contradicțiile, cât și de la Ptolemeu care a intervenit asupra textului precursorului mai mult decât vrea să recunoască. Deoarece datarea informațiilor nu se poate face în mod sigur, în cele ce urmează voi urma în general varianta mai simplă, care atribuie lui Ptolemeu aproape toate modificările hărții.
    Între Histria (long 55º 40', lat 46º 00') şi Tomis (long 55º 00', lat 45º 50') arcul este de 0º,492837421, adica 35,4843 m.p., ceea ce corespunde cu 296 de stadii attice de 177,4 m sau cu 284 de stadii milesiene de 185 m.
    2.2. Dacia la est de meridianul de 51º. Estul Daciei ptolemeice este cuprins între fluviile Tyras şi Dunăre şi râurile Aluta şi Hierasus. Geograful o prezintă ca o parte a provinciei, ceea ce era adevărat doar pentru câteva dintre localităţi, însă romanii controlau regiunea, atât din Dacia cât şi din Moesia Inferior.
    Probleme există şi pe primul sector dunărean pe care îl voi analiza, cel dintre Regianum şi Axiopolis; ele nu sunt imputabile lui Ptolemeu sau Marinus, deoarece se regăsesc în egală măsură în Tabula Peutingeriana şi în Itinerarium Antonini. Atât Geografia cât şi cele două itinerarii din sec. al III-lea omit distanţe şi localităţi, inversând unele dintre toponime, dar acest fapt poate clarifica raporturile dintre ele şi în ce măsură sunt tributare unor surse comune. Pentru a uşura înţelegerea comentariului ce va urma, am alăturat calculelor obişnuite şi cele două fragmente corespunzătoare din Tabula Peutingeriana[TP] şi Itinerarium Antonini [IAnt].
    Această concordanţă arată că într-adevăr este vorba de acelaşi traseu. Urmarea imediată a identităţii celor două distanţe este că nu mai putem vedea în Agnaviae o formă coruptă pentru Acmonia: Agnaviae se află pe drumul dintre Tibiscum şi Sarmizegetusa romană, în timp ce Acmonia este situată spre sud între Praetorium şi Ad Pannonios , cel mai probabil la Domaşnea, unde există atât o trecătoare importantă cât şi vestigii romane .
    First published in 2015
    1 edition
    Learn More
  • Cover of: Opera Română din Cluj: vol. 2, 1959-1999

    „Nu, spectacolul de balet nu mai poate fi un simplu divertisment”... 52
    Ce au însemnat evenimentele din decembrie 1989 ?. 506
    First published in 2011
    1 edition
    Learn More

Zoom In

Focus your results using these filters

Search filters are temporarily unavailable. Please try again later.

Language

Loading...

Author

Loading...

Subjects

Loading...

First published

Loading...

Publisher

Loading...

People

Loading...

Places

Loading...

Times

Loading...